Poate e prea mult spus urasc, dar oricum, asta e singura secta pe care o injur de fiecare data cand ii prind adeptii in scara, pe strada, sau cand vine vorba de ei intr-o discutie. Si astia sunt ca aia injectati cu basesciana, e numa’ cum zic ei, sa nu care cumva sa sustii contrariul.
Am gasit in scara un pliant cu “sfarsitul religiei false e aproape!”. Nu-s un tip bisericos, asta se stie de cand lumea, n-as putea sa-mi apar religia in fata unui ateu, dar modul asta de abordare a batranilor frati intre ei imi urca sangele in cap.
Si ii mai tineti minte ce insistenti erau pe vremuri, cum veneau ei si bateau la usa, incercand sa ne prezinta oferta, cu Dumnezeul lor bancher, camatar fara dobanzi exagerate. Dumnezeu este calea, iar ei erau manjii care incercau sa ne arate acest lucru.
Stiam ceva de genu’: cresteau in grad, in hala lor de inchinaciune la pula lu’ Irod, cu fiecare om pe care reuseau sa-l converteasca la secta, religie, ce o fi aia. Si ii vedeam cum puneau piciorul in usa ca sa le asculti promo-ul. Carticele cu lei jucausi, cu femei blonde care n-aveau ciclu, barbati fara par pe piept, Elodia in rochie de mireasa, nu vedeai pic de rautate in lumea lor neamuri .
Ieri, pe autobuz, ca de la asta m-am aprins, soferul mi-a pus cantece cu frate, sora, binele in lume, biruinta. Mai lipsea sa se ridice de pe scaun si sa strige aleluia, si cred ca urma sa ne futem ca la comuniunile lui Bivolaru. Aleg manele sau rock de dat matreata jos din cap sa se auda in autobuz, dar nu ma lua cu cantarile lui Puricel Blândul, interpretul preferat al cultului.
Imparatul iehovist, daca acest text ajunge in fata ochisorilor tai plini de smerenie si bunatate intru sfanta Cacare, ia aminte: sunteti jegosi, modul vostru de abordare e jegos, batranii pe care ii trimiteti printre oameni cu niste carticele sunt pensionari plictisiti de viata. Daca ma satur de Dumnezeul meu si am impresia ca mi l-ar trebui pe al vostru, stiu eu unde sa va caut: ma uit dupa cele mai impunatoare cladiri din oras care nu au reclame pe ele. Iau fata de smerit si plin de slobozala iehovista, si pe cuvant de nu va bat la usa. Eventual acum, daca tot sunteti atat de darnici si binevoitori, poate ma ajutati cu cei 10.000 de euro pe care trebuie sa-i dau. Hai, stiu ca sunteti plini de bani…
Fratele Andrei va trasmite o imbratisare si va anunta: Iehova e aproape! Vomit
Am varsta la care, daca nu ti-ai facut deja planul de bataie, incepi sa te gandesti ca ai vrea un loc de munca foarte bine platit, eventual propria firma, ca vrei sa te bagi la un credit pentru apartament, o masina, rate la tot felul de cacaturi din Domo si Altex. Citeste mai departe
In ordinea importantei, bineinteles
1. Traficul – nu conteaza de unde si ce fel de trafic, atata timp cat urc in trafic.ro, cat vad acolo unici cu 3 sau 4 cifre, eu sunt multumit 
2. Schimb de linkuri – traficul fiind prima mea preocupare, iti dai seama ca ma apuc de schimb de linkuri. Ma milogesc de oricare, numa’ sa ma vad in blogroll-ul lui.
3. Comentarii pe alte bloguri – am citit ca asa ma fac cunoscut. Imi fac timp o ora, iau vreo 20-30 de bloguri si ma apuc sa las comentarii. Avand atatea de comentat, binieinteles ca nu ma intind. Scurte si de acord cu autorul. Ma orientez catre alea care au si top comentatori in sidebar.
4. Urmaritori pe Twitter – dau follow la greu, ma astept sa ma observe ala, sa-mi dea si el follow. Cand mai am cativa pana la cifra rotunda, nu uit niciodata sa ma milogesc oarecum de altii ca sa ma urmareasca. Visez sa primesc RT la subtilitatea mea cu “inca 6 pana la 300”
5. Pozitia in Zelist – fac schimb de linkuri, comentez la altii pe blog, as face multe, doar sa urc in zelist. Ma intereseaza chestia asta si chiar daca sunt pe pozitia 8273, eu pun widgetul pe blog, sa vada lumea ca sunt pe 8273 din 44.000 de bloguri. Deci mai bun decat alti 35.727
6. Sa arat ca pot sa injur bloggerii mari – poate nici nu mi felul, poate nici nu-mi face placere, dar stiu ca asta ma ajuta, ca asta s-ar putea sa ma faca mai cunoscut. Spun ca aia de pe primele pozitii sunt niste prosti, ca au ajuns acolo doar pentru ca se ajuta unul pe celalalt.
7. Ma plang ca nu sunt sprijinit – stii cum e? Din moment ce colegul de banca imi spune ca a ras la ultimul meu articol, e de la sine inteles ca am texte misto. Dar nu sunt bagat in seama, vad ca astia mai mari isi dau linkuri doar intre ei, nu am cum sa ajung mare blogger. Cred ca asta e singura mea piedica, de acolo mi se trage ca nu fac succes pe net.
8. Comentarii la posturile mele – mi-am rugat colegii de clasa sa mai lase cate un comentariu, sa-si dea cu parerea. Pun intrebari gen “tu ce zici?” la aproape fiecare articol, la final. Ma astept sa-si dea lumea cu parerea. Chiar daca nu am comentarii, eu stiu ca textul meu e genial
9. Abonati la feed – verific aproape zilnic cati abonati la feed mai am. Ma uit cati dintre ei si intra pe blogul meu, cati abonati prin email am, cati dintre ei nu au confirmat. Ma gandesc ca numarul asta e o masura a valorii textelor mele.
10. Texte de calitate – incerc sa scriu in fiecare zi ceva de calitate. Ajung sa reformulez si de 3-4 ori pana gasesc o fraza care sa aiba sens. Incerc sa nu gresesc dpdv gramatical, sa nu apara greseli de alea penibile. Vreau sa cred ca am ceva de zis, deci nu ma apuc sa scriu despre subiecte de care nu am habar. Citesc si alte bloguri, gasesc si alte formulari, si alt gen de scriere. Iau ce-i bun de altii, incerc sa ofer texte de calitate.
- el, tata, o bate pe mama de o rupe. Ma gandesc ca ea vorbeste aiurea, ca nu face ce vrea el, ca asa se pune femeia la respect, in felul asta va face treburile asa cum trebuie. Iau exemplu…
- el, tata, o face proasta pe mama. la orice cacat, si daca de exemplu nu-si gaseste camasa aia albastra, il aud: tu esti proasta? nu vezi cat e ceasul si ma lasi sa caut de nebun fututa aia de camasa. Iau exemplu…
- el, tata, nu spala niciodata vasele. Parca l-am vazut strangand o data masa. in afar de gunoi si schimbat prize nu face mai nimic in casa. Iau exemplu…
- el, tata, vine tarziu in noapte acasa, desi de la servici iese la 6. Aud de multe ori cum ea striga la el ca nu ii ajunge femeia de acasa, ca nu se gandeste cat ii este de greu sa doarma cu el in pat mirosind a alta femeie. Iau exemplu…
- el, tata, vine mirosind a bautura acasa. Bineinteles ca se cearta cu mama, ea fiind satula de aceasta situatie. Ea ii reproseaza ca nu se mai poate intelege cu el, ca e mai mult beat decat treaz. El zbiara la ea, ii spune sa mai taca, se dezbraca si se baga in pat fara sa-i pese ca ea e suparata. Iau exemplu…
- el, tata, nu vede de mine la scoala. Singurele noastre discutii pe aceasta tema sunt doar atunci cand iau o nota proasta si mama se scapa si-i spune. Atunci ma ameninta, imi spune ca urmeaza sa ma pedepseasca. Altceva nimic. Iau exemplu…
- el, tata, ma mai si bate. Daca stau peste programul impus, daca iau nota proasta, daca incerc sa-i iau apararea mamei, cand ii spune in fata ca m-am saturat de el beat si vesnic certat cu mama. Ma bate, a facut-o de mic, o face si la o varsta inaintata. Iau exemplu…
- el, tata, nu-i cumpara flori mamei decat la ocazii speciale (data aniversarii lor sau ziua mamei). Ea, biata, incearca sa arate ca nu conteaza aceste chestii pentru ea. Lui i se pare suficient acest lucru, ce dracu atatia bani aruncati pe flori. Iau exemplu…
- el, tata, a ramas somer. Deja are anul de cand sta acasa. Mama lucreaza si cate 12 ore pe zi. El joaca table in spatele blocului, mai repara cate ceva la dacia aia veche, a mai fost la mutat mobila la frate’so. Nu-si da deloc interesul sa-si gaseasca ceva de munca. Atunci cand vreau bani de haine, ma trimite la plimbare, cand vine vorba de berea lui, o baga pe aia ca nu macar nu bea in bodega, ca altii. Iau exemplu…
Chiar daca tu o sa constientizezi ca toate aceste lucruri nu sunt tocmai ok, n-ai cum sa nu capeti deprinderi de la parinti. Nu zic ca te faci leit ca ma-ta sau ca tac’tu, dar sigur ce vezi in casa copilariei tale te poate marca si sigur te influenteaza.
5 minute de iepureste e suficient ca sa faci un prunc. Proasta ramane bortoasa, de acum incolo e treaba ei. Cand se naste, ne imbatam ca porcii ca s-a nascut urmasul nostru, cand se face mare, sa vada muma’sa de el, ca noi aducem bani in casa si credem ca e suficient. Tata e cine te creste, nu cine te face. Asa ca mergeti in sfanta pula, mai astia care credeti ca e suficient sa aveti un copil care sa va poarte numele, si de cresterea lui se ocupe serios doar femeia aia.
Mi-e mila de copiii care au crescut in astfel de familii si ma gandesc ca ei, la randul lor, vor face copii. Crescut intr-un spirit de cacat, isi va creste odrasla in spiritul de cacat. Pentru ca a luat exemplul…
P.S. Pentru idiotii care cred ca tot ce scriu aici trebuie neaparat sa fie din experienta proprie si nu as putea trage astfel de concluzii din experientele altora, lasati-va de citit makavelis.com. Duceti-va la tudor chirila, acolo e totul pe bune
Eram in tren, ma jucam pe telefon si ghici cine se asaza in fata mea? Blogatu, frate. Ma gandesc eu cum sa ma bag in seama fara sa par un fan disperat… si imi vine in cap numele lui mic – Marius!
Il caut pe Facebook, ii recunosc poza dintr-o suta, ma uit pe profilul lui si vad ce-i place. Ghici ce, frate? Seo spamul!
Ce fac? Şoptesc “Ba, curios as fi de rezultatele de la Bac 2010”, da’ fix cat sa m-auda. Si ghici ce face olteanul cu prune in gura? Scoate laptopu’, intra pe blogul lui, Wp dashboard, si imi arata ca deja il are scris, programat sa se posteze cu 3 luni inainte de prima proba din iunie. Apoi ne imprietenim pe Facebook, el imi da o bucata de praz, eu ii dau o palma dupa ceafa, super tare, frate!
